În căutarea vântului povestitor
În urma participării la cel mai mare concurs pentru copii organizat de către editura Arthur – Locuieşte în poveste! – ediţia a VII-a, Nasturaş Flavia-Maria, elevă în clasa a VI-a B, a fost declarată câştigătoare la secţiunea ilustraţie.
Tema concursului de anul trecut a fost: Lumea-n gamă marţiană.
„Suntem atât de obişnuiţi să trăim în spaţiul repetabil al propriilor noastre experienţe, încât tot ce pare să se petreacă în afara lui capătă dimensiuni extraterestre. Dacă aţi ajunge pe o altă planetă – populată de alte fiinţe – viaţa cotidiană de acolo vi s-ar părea fără îndoială fantastică, oricât de banală ar fi ea pentru locuitorii acelei planete.
Încercaţi să vă imaginaţi că sunteţi unul dintre acei locuitori şi că aţi ajuns pe Terra, unde aveţi ocazia să-i observaţi pe pământeni făcând lucruri care pentru voi par extraordinare – mergând pe bicicletă, cântând la un instrument, mâncând o îngheţată… Sunteţi liberi să vă imaginaţi orice alte activităţi!” (sursa: pagina de Fb a editurii Arthur)
Premiul oferit de editură a constat în participarea la tabăra de creaţie desfăşurată în perioada 29 august – 1 septembrie 2018, Alma Vii, jud. Sibiu, alături de câţiva dintre autorii volumelor din seria Cărţile mele – seniorii, precum şi publicarea textelor şi ilustraţiilor în volumul Lumea-n gamă marţiană, juniorii.
Alma Vii este un sătuc din inima Transilvaniei, cu o fascinantă cetate fortificată medievală, pe care copiii participanţi la tabără au vizitat-o şi în care au desfăşurat ateliere de creaţie literară şi artistică, sub îndrumarea unor scriitori de renume, precum: Florin Bican, Ioana Nicolaie, Ana Rotea, Mircea Cărtărescu, dar şi a tinerilor şi pasionaţilor ilustratori: Anca Smărăndache şi Dan Ungureanu.
Fiecare zi de tabără s-a încheiat cu o oră de lectură şi discuţii cu scriitorii: Florin Bican, Ioana Nicolaie, Ana Rotea, Mircea Cărtărescu.
„La Alma Vii, la Alma Vii
E frumos şi tu o ştii
Nu există mult uaifi
Dar pe deal sunt nişte vii
Turmele sunt pe câmpii
Ai parte de bucurii
Acele de brad sunt mii
Vino dacă vrei să vii!”
– fragment din poezia colectivă scrisă la atelierul coordonat de Ioana Nicolaie. (sursa: pagina de Fb a editurii Arthur)
În căutarea vântului povestitor
de Nasturaş Flavia-Maria, 12 ani
Clasa a VI-a B
Şcoala Gimnazială „Grigore Moisil” Năvodari
jud. Constanţa
A fost odată o poveste
C-un pui de vânt cum nu mai este
Prin toată lumea el zbura
Şi mii de basme asculta.
Într-o tolbă-apoi le îndesa
Şi se-ntorcea în ţara sa.
Oamenilor le povestea
Fiece basm pe care-l auzea.
Le scotea la întâmplare
Din a sa tolbă mare, mare.
Croită din petice colorate
De prin lume adunate.
Dar într-o zi de toamnă
Plină de lumină caldă
Vântul nu a mai venit –
Soarele ajunsese deja la zenit!
Oamenii tot aşteptau,
Dar pe vânt nu-l mai zăreau.
Dintr-o dată, dinspre răsărit, de sus
Adierea a adus
De îndată
Tolba vântului cea colorată.
Oamenii s-au speriat
Şi-au trimis-o imediat
Pe o cunoscută aventurieră!
Şi înainte să plece, îi spuseră:
„Flavia” – căci aşa o chema –
„În călătoria ta,
Vei avea multe pericole de înfruntat,
Deci, porneşte imediat!
Cu tolba vântului cea peticită
De vei avea necazuri, tu aşa-i recită:
«Tolbă peticită,
Tolbă tocită,
Eu te rog stăruitor
Să îmi fii de ajutor!»
Iar tolba te va ajuta
Dacă în acest fel vei recita.”
Oamenii i-au tot vorbit
Până ce seara a venit.
Soarele aluneca încet spre apus
Iar norii se îngrămădeau pe sus…
Flavia şi-a luat rămas bun
Şi a pornit de-ndat’ la drum.
Pe tolbă, mâna sa a pus
Dar a simţit că este trasă-n sus
De o forţă nevăzută!
S-a dumirit că tolba peticită
O ridica spre ‘naltul cer
Privind de pe pământ, părea un înger.
Şi tot zburând aşa prin nori
(Aceştia aveau modele de flori
De păsări măiestre
Şi animale de poveste!)
Buf! A aterizat pe-un nor
Pe care era înfipt un indicator:
„SPRE INFINIT” puteai citi pe el,
Dar drum nu exista defel!
Trebuia să sari din nor în nor,
Iar acest lucru nu-i tocmai uşor!
Însă Flavia şi-a amintit
Cum tre’ să ceară ajutor:
«Tolbă peticită,
Tolbă tocită,
Eu te rog stăruitor
Să îmi fii de ajutor!»
Iar Flavia a văzut
Că picioarele i-au crescut!
I s-au făcut atât de lungi
Că nici cu o prăjină nu poţi să-i ajungi
La nas;
Aşa că Flavia a luat-o la pas
Sau, mai bine zis, la sărit…
Şi deodată a zărit
O poartă mare, mare
Făcută din marmură albă, lucitoare
Mai ceva ca o bucăţică de soare.
Pe Flavia o orbea
Ai fi zis chiar că visa!
Într-un loc impunător,
Imens şi strălucitor,
Stătea chiar îngerul păzitor:
- Bine ai venit!
- Bine te-am găsit!
Flavia mă numesc
Şi pe vântul povestitor vreau să-l găsesc!
M-am lăsat în lume dusă
Pe fapte foarte mari pusă!
- Fiindcă atâta cale tu ai străbătut
Şi foarte mult curaj ai avut,
Te voi răsplăti chiar eu!
Uite-acest fluier de soc!
De vei fluiera cu foc,
El îţi va purta noroc!
- Mulţumesc, răspunse ea,
Privind uimită la fluierul din mâna sa.
- Acum tre’ să porneşti din nou, la drum, în poveste,
Căci înainte mult mai este!
Buf! A aterizat pe-acelaşi nor
Pe care era-nfipt un indicator:
„NIMIC” – puteai citi spre el.
Iar drum? Nici el nu exista de fel!
Dar Flavia şi-a amintit
De fluierul de soc primit
Şi-a început să cânte-o melodie
Sprinţară şi plină de veselie
Veţi credeţi?! Vântul îndată a venit,
Uitându-se, în jur:
- Unde sunt? Ce s-a-ntâmplat?
Întrebat-a el mirat.
- Flavia, eu mă numesc
Şi pe tine trebuia să te găsesc,
Căci n-ai mai venit înapoi,
Să ne spui ale tale basme noi…
Cu fluierul de soc
(Care mi-a purtat, într-adevăr, noroc)
Ai ajuns pe acest nor
De ploaie aducător.
Vântul voi să spună ceva
Dar, din fluierul pe care fata în mână-l ţinea
Începură să iasă foi de hârtie
Care se transformară într-o vijelie…
Eu, sinceră să fiu, nu am aflat
Ce şi cum s-a întâmplat
Mai departe, în poveste.
Şi nici dacă înainte mult mai este…
Dacă sunt unii dintre voi
Ce ar vrea, cu episoade noi,
Să ducă poezia mai departe,
Continuaţi, vă rog, această carte!
Ori scrieţi o poveste nouă
Cu ce sau cum vă place vouă!
***
În luna septembrie a anului trecut, revista Ordinul Povestitorilor, publicaţie editată de către Editura Arthur, a propus un nou concurs de scriere creativă şi ilustraţii pentru copiii şi adolescenţii cu vârste cuprinse între 8 şi 15 ani.
Pentru acest număr, copiii au avut ca temă să îşi imagineze că sunt exploratori într-o lume în care nu a rămas mai nimic nou de explorat, nu mai există nicio pată albă pe hartă care să indice un teritoriu necunoscut. Ce-i de făcut? Ce altceva decât să pornească precum Stanley, exploratorul lui Florin Bican din cartea Tropice tâmpe, într-o călătorie plină de neprevăzut.
Textul Flaviei-Maria Nasturaş – În căutarea vântului povestitor – cu ilustraţia aferentă, a fost selectat de către juriul concursului şi publicat în numărul 8 al revistei Ordinul Povestitorilor.
