Ziua Națională a României. Care este semnificația istorică a zilei de 1 decembrie pentru români
Data de 1 decembrie a fost stabilită, printr-o lege promulgată încă din 1990, drept Ziua Națională a României, deoarece marchează un moment important din istoria țării noastre. Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Națională a României, în care s-a votat unirea regiunilor Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș cu România. Adunarea Națională a Românilor s-a finalizat cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu țara noastră, acțiune votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea. Semnificația importantă a zilei de 1 decembrie pentru România La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie 1918, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, se constituia Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, pe 29 noiembrie, Consiliul numea un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl avea în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică (se manifesta printr-un document acordul) Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia a fost înmânată regelui Ferdinand. Regele Ferdinand a emis la 11/24 decembrie 1918 Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu România şi Decretul-lege de organizare provizorie a Transilvaniei. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria. Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi, pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Însă Tratatul nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925. Între anii 1866 și 1947, Ziua Naționala a României a fost stabilită, de fapt, pe 10 mai, iar între anii 1948 – 1989, pe data de 23 august Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947. În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării. După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română. Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944. În 1990, Parlamentul României a hotărât prin Legea nr. 10 din 31 iulie, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Națională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990.
Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/ziua-nationala-a-romaniei-care-este-semnificatia-istorica-a-zilei-de-1-decembrie-pentru-romani-3024453
https://www.facebook.com/photo/?fbid=1189995295986003&set=pcb.1189995545985978
MOMENT FESTIV PENTRU ELEVII ȘCOLII GRIGORE MOISIL NĂVODARI
La mulți ani, Dobrogea,
tărâm de poveste! La mulți ani, dobrogeni de pretutindeni!
14 NOIEMBRIE 1878- 14 NOIEMBRIE 2024
146 DE ANI DE LA REVENIREA DOBROGEI LA PATRIA MAMĂ
https://www.facebook.com/profile.php?id=100049266320664
FISÃ DE JURIZARE
La mulți ani, Dobrogea,
tărâm de poveste! La mulți ani, dobrogeni de pretutindeni!
https://www.facebook.com/photo/?fbid=1077443444380776&set=pcb.1077446007713853
În fiecare an, pe data de 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Data de 24 ianuarie a rămas în istorie drept ziua în care s-a înfăptuit Mica Unire sau Unirea Principatelor Române, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
A fost primul pas important în formarea teritoriului României de azi, următorul eveniment având loc la 1 decembrie 1918, când a fost înfăptuită Marea Unire.
24 ianuarie 1859: „Mica Unire”
Unirea Principatelor (Mica Unire) a avut loc la 24 ianuarie 1859, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate – la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Realizată sub semnul ideilor Revoluției pașoptiste, Unirea Moldovei și a Țării Românești a reprezentat un obiectiv comun îndeplinit al elitei de pe ambele maluri ale Milcovului. Debutul anului 1859 avea să aducă împlinirea idealului românilor de la sud și est de Carpați.
Colonelul Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Unite a fost nu doar o personalitate istorică unificatoare, dar și, la fel de important, una reformatoare. Reformele lui Cuza au vizat sistemul politic, sistemul sanitar, instituția Poștei, armata, Biserica, învățământul, justiția, fiscalitatea, serviciul vamal etc. Tot în timpul domniei lui Cuza au fost înființate primele două universități românești: la Iași, în 1860 și la București, în 1864.
Alexandru Ioan Cuza a fost unul dintre oamenii care au marcat istoria modernă a României.
https://www.facebook.com/photo/?fbid=966129951705873&set=pcb.966130351705833
Ziua Culturii Naţionale
MIHAI EMINESCU: 174 ani de la naștere,1850-2024
Ziua Culturii Naţionale este marcată, în fiecare an, începând din 2011, la 15 ianuarie. Data de 15 ianuarie este aceea a naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).
Pe 15 ianuarie 2024, se împlinesc 174 de ani de când a venit pe lume, în casa de pe Calea Naţională nr.179 din Botoşani, Luceafărul poeziei româneşti, al şaptelea copil al familiei Eminovici, ce va fi botezat pe 21 ianuarie 1850 şi va primi numele de Mihail (după denumirea în slavoneşte- bisericeşte, a Sf. Mihail). Arhanghelii Mihail şi Gavriil au vegheat permanent viaţa şi activitatea Luceafărului poeziei româneşti, conferindu-i alese trăsături de personalitate poetului (inteligenţă, hipersensibilitate şi inconstanţă) şi este ziua când trebuie să-l omagiem în fiecare an.
În lipsa altor documente oficiale, care să se fi păstrat, astăzi este unanim acceptat că Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în oraşul Botoşani, după cum stă scris în „Registrul pentru naştere şi botez pe anul 1850”, registru găsit în arhivele bisericii Uspenia şi apoi transferat la Arhivele Statului din Botoşani. Această dată a fost recunoscută ca dată oficială de naştere a poetului Mihai Eminescu, dată păstrată de istoria literară.
Mihai Eminescu: „Nu cunosc mândrie mai mare decât să fii român.”
Elevii școlii noastre i-au dedicat poetului nepereche o mulțime de activități educative.
https://www.facebook.com/photo?fbid=960514585600743&set=pcb.960517195600482
LA MULTI ANI, DIN TOATĂ INIMA, PENTRU ROMÂNIA!
https://www.facebook.com/photo/?fbid=931422795176589&set=a.600903841561821 https://www.facebook.com/photo?fbid=931698758482326&set=pcb.931698831815652
LA MULȚI ANI, DOBROGEA! LA MULȚI ANI, DOBROGENI!
14 NOIEMBRIE 1878- 14 NOIEMBRIE 2023
145 DE ANI DE LA REVENIREA DOBROGEI LA PATRIA MAMĂ
Școala Gimnazială ,, Grigore Moisil” Năvodari a sărbătorit pe 14 noiembrie 2023, Ziua Dobrogei- împlinirea a 145 ani de când Dobrogea s-a unit cu patria-mamă.
Director, profesor Ligia Elena Mangri: „Pentru că ne dorim ca mesajul nostru la 145 de ani de la instaurarea administrației românești în Dobrogea să fie unul de suflet, am organizat activități prin intermediul cărora elevii, părinții și cadrele didactice să scoată în evidență tot ce are mai frumos ținutul dobrogean, acest mozaic de culturi, tradiții și obiceiuri:
– Expoziții de obiecte și costume tradiționale cu tema” Colțul dobrogean”;
– Activitați diverse la nivelul fiecărei clase;
– Proiecții foto-video de materiale istorice;
– Expoziții gastronomice.
Vă mulțumim tuturor celor care ați participat la eveniment alături de noi!”
15 ianuarie 2023 – ZIUA CULTURII NAȚIONALE
15 ianuarie este o zi cu dublă semnificație pentru cultura română: Ziua Culturii Naționale și 173 de ani de la nașterea poetului național al românilor, prozatorul, dramaturgul, ziaristul și gânditorul Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889).
Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. Astfel, în Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.
Mihai Eminescu, „cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”, cum l-a numit criticul literar George Călinescu, ajunge la inimile tuturor celor care îl omagiază. Are cel mai lung poem de dragoste, „Luceafărul”, și a descris copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești în versuri. Nu este român care să nu fi învățat măcar o poezie de Eminescu sau vreun îndrăgostit care nu a putut alege vreun poem al poetului, pe care să-l recite iubitei.
Pe lângă „Luceafărul”, printre cele mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu amintim „Somnoroase păsărele”, „Floare albastră”, „Scrisoarea I” „Scrisoarea II”, „Scrisoarea III”, „Scrisoarea IV”, „Lacul”, „Revedere”, „Pe lângă plopii fără soț”, „Glossă”, „Sara pe deal”, „Mai am un singur dor” sau „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, dar și altele care, cu siguranță, au rămas în memoria oricărui iubitor de poezie și nu numai. „Într-un fel, Eminescu e sfântul prea curat al versului românesc.” – așa cum afirma scriitorul Tudor Arghezi.
Scurt istoric
Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Hegel.
A fost activ în societatea „Junimea” şi a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinţa din 25 ianuarie 1902.
A murit la 15 iunie 1889, la 39 de ani, la Bucureşti, iar la 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.
(surse: www.rador.ro; ww.agerpress.ro; www.alba24.ro)
Scoala noastră a organizat activități dedicate acestui eveniment, atât in carul scolii cat si la nivel de comunitate. Activitatea s-a desfășurat la CENTRUL EXPOZIȚIONAL NAVODARI. Coordonatori, prof. Silviu Dumitrașcu, Corina Craiu, Mihaela Bretea, Cornelia David, Ramona Mîndreanu, Cătălina Onea, Vasilica Mitu. Activitățile pot fi urmărite aici
https://www.facebook.com/photo/?fbid=717181423267395&set=pcb.717181806600690
https://www.facebook.com/profile.php?id=100049266320664
La mulți ani, România! La mulți ani, români!
Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România. Etape preliminare au fost Unirea Principatelor Române din 1859 și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878, pe fondul renașterii naționale a românilor în parcursul secolului al XIX-lea.
Unirea Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României (așa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari. Ea a fost scopul intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei și a fost favorizată de mai mulți factori istorici:
- acțiunea politică decisivă a elitelor din Regatul României și din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial
- prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus
- afirmarea principiului autodeterminării și al celui al naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în rândul populației românești.
Printre personalitățile care au avut contribuții importante la participarea României la război și la realizarea Marii Uniri a fost regele Ferdinand, care a achiesat la împroprietărirea țăranilor români și la introducerea votului universal. Regele a refuzat să promulge Pacea de la Buftea, ceea ce a făcut posibilă participarea României pe picior de egalitate cu statele victorioase la tratativele de pace de după Primul Război Mondial. Regina Maria a animat munca de ajutorare a răniților, fiind nelipsită din focarele de epidemie și din tranșee. După război a călătorit la Paris, unde a intervenit pe lângă personalitățile politice occidentale pentru recunoașterea unirii. Chiar și în momentele în care nu a fost la guvernare, liderul liberal Ionel Brătianu a influențat decisiv desfășurările politice.
Încheiată de facto la 1 decembrie 1918, odată cu unirea Transilvaniei, recunoașterea diplomatică a Marii Uniri a solicitat eforturi pe parcursul următorilor ani. În ciuda constituirii ei într-un scop esențial al politicii externe în următoarele două decenii, recunoașterea din partea Uniunii Sovietice nu a venit niciodată, iar dinspre ea avea să vină în iunie 1940 ultimatumul declarat, în conivență cu Germania nazistă, care a pus în acțiune dezmembrarea României Mari în profitul Uniunii Sovietice, Ungariei, precum și Bulgariei.
(sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Unire)
Dând click pe link-urile de mai jos, puteți admira lucrările elevilor noștri.
https://www.facebook.com/profile.php?id=100049266320664
14 NOIEMBRIE 1878- 14 NOIEMBRIE 2022
144 DE ANI DE LA REVENIREA DOBROGEI LA PATRIA MAMĂ
Școala Gimnaziala ,, Grigore Moisil” Năvodari sărbătorește pe 14 noiembrie 2022, Ziua Dobrogei- împlinirea a 144 ani de când Dobrogea s-a unit cu patria-mamă.
Pentru că ne dorim ca mesajul nostru la 144 de ani de la instaurarea administrației românești în Dobrogea să fie unul de suflet, organizăm activități prin intermediul cărora elevii, părinții și cadrele didactice vor scoate în evidență tot ce are mai frumos ținutul dobrogean, acest mozaic de culturi, tradiții și obiceiuri.
Programul nostru:
-Activități diverse prin care elevii marchează la clasă Ziua Dobrogei.
Începând cu ora 11.30, în curtea școlii:
– Târg de plăcinte și mâncăruri tradiționale dobrogene preparate de elevii și părinții Școlii Gimnaziale ,,Grigore Moisil” (a opta ediție, evenimentul a devenit o tradiție cu care ne mândrim);
– Expoziție de obiecte și costume tradiționale” Colțul dobrogean”;
Vă mulțumim tuturor celor care ne sunteți alături!
https://www.facebook.com/profile.php?id=100049266320664
Director, Director adjunct,
Prof. Ligia Elena Mangri Prof. Ion Angelica
ZIUA NAȚIONALĂ A LECTURII,2022
163 DE ANI DE LA MICA UNIRE
LA MULȚI ANI, UNIȚI ÎN CUGET ȘI SIMȚIRE!
1 Decembrie, Ziua Naţională a României.
Românii de pretutindeni sărbătoresc pe 1 Decembrie Ziua Națională a României, cel mai important moment din istoria românilor. În urmă cu 103 ani, la 1918, la Alba Iulia a avut loc Marea Adunare ce a votat unirea Transilvaniei cu România, și a consfințit ceea ce acum numim România Mare. După Revoluția din 1989, data de 1 Decembrie a fost proclamată Zi Națională a României. În toată țara, dar și în diaspora sunt organizate astăzi manifestări patriotice și parade militare.
Marea Unire de la 1918
Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.
„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa atunci Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.
https://www.facebook.com/Scoala-Grigore-Moisil-Navodari-286200281429203
––––––––––––––––––––––––––––––––––––
LA MULȚI ANI, DOBROGEA! LA MULȚI ANI, DOBROGENI!
143 DE ANI DE LA REVENIREA DOBROGEI LA PATRIA MAMĂ!
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
STIMAȚI PĂRINȚI,
Misiunea noastră nu e deloc simplă acum în plină pandemie, însă ceea ce ne însuflețește e spiritul de echipă. Acum, când unii cred că școala nu mai este un far călăuzitor prin viață, când lumea în care trăim dezvoltă şi încurajează valori răsturnate, noi, profesorii, insistăm să plantăm în sufletul elevilor noștri sămânța roditoare a respectului, egalității, solidarității, libertății, sub toate formele ei. Credem cu tărie că școala, chiar si on-line, poate și trebuie să fie temelia formării copiilor noștri.
Ne dorim ca părinții să vadă în noi un prieten, un colaborator, un sprijin, o a doua familie. Trebuie să recunoaștem cu toții beneficiile colaborării școală-familie in educația copiilor. De aceea, în școala noastră, ne bazăm pe sprijinul părinților și desfășuram o multitudine de activități în parteneriat cu aceștia.
Vă mulțumim tuturor celor care ne-ați fost aproape! Respectăm efortul dumneavoastră și apreciem timpul pe care îl dedicați școlii și copiilor dumneavoastră.
Echipa managerială a Școlii Gimnaziale Grigore Moisil, alături de colectivul cadrelor didactice, va dorește
Sărbători fericite!
Colindele ca alta dat’,
Însă speranța-n noi rămâne,
Ca poate anul care vine
Va fi mai bun, mai liniștit
Cum fiecare ne-am dorit!
S-aveți iubire-n casa
Si înțelegere-n toate
Va fie viața plină
De pace și sănătate!
Director, prof.Mangri Ligia-Elena Director adj.,prof.Ion Angelica
Împlinirea a 102 ani de la Marea Unire din 1918 a fost marcată în acest an de elevii din ciclul primar si gimnazial al Școlii Gimnaziale ,,Grigore Moisil, Năvodari printr- o serie activități on-line.
La mulți ani, România! La mulți ani, români!
Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România. Etape preliminare au fost Unirea Principatelor Române din 1859 și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878, pe fondul renașterii naționale a românilor în parcursul secolului al XIX-lea.
Unirea Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României (așa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari. Ea a fost scopul intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei și a fost favorizată de mai mulți factori istorici:
- acțiunea politică decisivă a elitelor din Regatul României și din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial
- prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus
- afirmarea principiului autodeterminării și al celui al naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în rândul populației românești.
Printre personalitățile care au avut contribuții importante la participarea României la război și la realizarea Marii Uniri a fost regele Ferdinand, care a achiesat la împroprietărirea țăranilor români și la introducerea votului universal. Regele a refuzat să promulge Pacea de la Buftea, ceea ce a făcut posibilă participarea României pe picior de egalitate cu statele victorioase la tratativele de pace de după Primul Război Mondial. Regina Maria a animat munca de ajutorare a răniților, fiind nelipsită din focarele de epidemie și din tranșee. După război a călătorit la Paris, unde a intervenit pe lângă personalitățile politice occidentale pentru recunoașterea unirii. Chiar și în momentele în care nu a fost la guvernare, liderul liberal Ionel Brătianu a influențat decisiv desfășurările politice.
Încheiată de facto la 1 decembrie 1918, odată cu unirea Transilvaniei, recunoașterea diplomatică a Marii Uniri a solicitat eforturi pe parcursul următorilor ani. În ciuda constituirii ei într-un scop esențial al politicii externe în următoarele două decenii, recunoașterea din partea Uniunii Sovietice nu a venit niciodată, iar dinspre ea avea să vină în iunie 1940 ultimatumul declarat, în conivență cu Germania nazistă, care a pus în acțiune dezmembrarea României Mari în profitul Uniunii Sovietice, Ungariei, precum și Bulgariei.
(sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Unire)
Dând click pe link-urile de mai jos, puteți admira lucrările elevilor noștri.
https://www.facebook.com/Scoala-Grigore-Moisil-Navodari-286200281429203/
https://www.facebook.com/286200281429203/videos/393728355309367
14 NOIEMBRIE, 2020
ZIUA DOBROGEI
Elevii de gimnaziu de la Şcoala „Grigore Moisil” din Năvodari au desfăşurat, la sfârşitul acestei săptămâni, activităţi dedicate Zilei Dobrogei. Aceştia au organizat expoziţii virtuale de lucrări plastice, concursuri de preparate gastronomice specifice Dobrogei, un concurs de purtare a costumului popular, o sesiune de lecturi istorice şi un concurs de editare video de mini-documentare pe teme istorice.
Pentru ca elevii să nu fie afectaţi de restricţiile momentului, coordonatorii activităţilor, prof. Sabina Păun şi prof. Carmen Secară, au găsit variante inedite de a marca online cei 142 de ani de la revenirea Dobrogei la patria-mamă.
De asemenea, elevii din clasele primare, au participat la activitatea „Dobrogea, văzută prin ochi de copil!”. Şcolarii au urmărit filme istorice şi materiale video cu cetăţile antice dobrogene, au desenat, au realizat colaje, au făcut poze în costum popular.
https://www.facebook.com/Scoala-Grigore-Moisil-Navodari-286200281429203
CENTENARUL MARII UNIRI, 2018
”Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România. Etape preliminare au fost Mica Unire din 1859 a Țării Moldovei cu Țara Românească și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878, pe fondul renașterii naționale a românilor în parcursul secolului al XIX-lea.
Unirea Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României (așa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari. Ea a fost scopul intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei și a fost favorizată de mai mulți factori istorici:
- acțiunea politică decisivă a elitelor din Regatul României și din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial
- prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus
- afirmarea principiului autodeterminării și al celui al naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în rândul populației românești.
Marea Unire este legată inexorabil de personalitățile regelui Ferdinand, reginei Maria și omului de stat Ionel Brătianu. Încheiată la 1 decembrie 1918, odată cu unirea Transilvaniei, recunoașterea diplomatică a solicitat eforturi pe parcursul următorilor ani. În ciuda constituirii ei într-un scop esențial al politicii externe în următoarele două decenii, recunoașterea din partea Uniunii Sovietice nu a venit niciodată, iar dinspre ea avea să vină în iunie 1940 ultimatumulcare a pus în acțiune dezmembrarea României Mari în profitul Uniunii Sovietice, Bulgariei și Ungariei.
Noua întindere a statutului și noua structură socio-economică au produs schimbări fundamentale ale sistemului politic. Din cele două partide mari ale Vechiului Regat a supraviețuit doar Partidul Național Liberal, căruia în perioada interbelică i s-a opus Partidul Național Țărănesc, condus de Iuliu Maniu. Viața culturală a cunoscut o perioadă de efervescență fără precedent, manifestată în artă și știință.
Din câștigurile teritoriale ale anului 1919, doar Transilvania și Bucovina de Sud au rămas României după cel de-al Doilea Război Mondial. Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței au fost încorporate URSS, iar Cadrilaterul a rămas Bulgariei.”(https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Unire)
Școala gimnazială Grigore Moisil, a organizat cu ocazia acestui eveniment, numeroase activitati:
https://www.facebook.com/286200281429203/videos/1938518786268812/
https://www.facebook.com/286200281429203/videos/1961279163939021/
Ziua Dobrogei
14 NOIEMBRIE 1878- 14 NOIEMBRIE 2018
140 DE ANI DE LA REVENIREA DOBROGEI LA PATRIA MAMĂ
Școala Gimnaziala ,, Grigore Moisil” Năvodari a sărbătorit astăzi, 14 noiembrie 2018, Ziua Dobrogei- împlinirea a 140 ani de când Dobrogea s-a unit cu patria-mamă.
Pentru că ne-am dorit ca mesajul nostru la 140 de ani de la instaurarea administrației românești în Dobrogea să fie unul de suflet, am organizat activități prin intermediul cărora elevii, părinții și cadrele didactice au scos în evidență tot ce are mai frumos ținutul dobrogean, acest mozaic de culturi, tradiții și obiceiuri.
Programul nostru:
Începând cu ora 11.00, la Sala Sporturilor din Năvodari:
– Târg de plăcinte și mâncăruri tradiționale dobrogene preparate de elevii și părinții Școlii Gimnaziale ,,Grigore Moisil” (a șasea ediție, evenimentul a devenit o tradiție cu care ne mândrim);
– Program de dansuri și cântece ale etniilor dobrogene prezentate de Grupul Vocal al școlii „Grigore Moisil” coordonat de prof. Vasilica Mitu ;
– Expoziție de obiecte și costume tradiționale” Colțul dobrogean”;
– Parada costumelor populare
-Expoziție de pictură și lucrări tematice.
Vă mulțumim tuturor celor care ne-ați fost alături!
Director, Director adjunct,
Prof. Ligia Elena Mangri Prof. Ion Angelica
ACCESEAZA ALBUMUL FOTO AICI:
DIALOG INTERETNIC- Unitate în diversitate
Grupul vocal al Școlii Gimnaziale„Grigore Moisil” – „FETELE DIN NAVODARI” a marcat evenimentul „DIALOG INTERETNIC- Unitate în diversitate”, împreună cu alte comunități din Dobrogea, la Casa de Cultură „Pontus Euxinus”.
22 mai 2018
http://www.tvlitoral.ro/obiceiuri-si-traditii-multiculturale-la-navodari/
Ziua Dobrogei
Școala Gimnaziala ,, Grigore Moisil” Năvodari a sărbătorit astăzi, 14 noiembrie 2017, Ziua Dobrogei- împlinirea a 139 ani de când Dobrogea s-a unit cu patria mamă. Activitățile s-au desfășurat după cum urmează:
- luni, 13 noiembrie 2017, începând cu ora 16.00 în Sala Amfiteatru a școlii- În cadrul proiectului “Dobrogea, cultură și civilizație” inițiat și coordonat de prof. Vasile Coman în colaborare cu profesorul și istoricul Costel Coroban, proiecția în format 3D, pentru elevii de gimanziu, a unui film de 20 de minute, care reface viața în metropola antică Histria.
- marți, 14 noiembrie, începând cu ora 11.00 la Casa de Cultură “Pontus Euxinus ”Năvodari- Program de dansuri și cântece ale etniilor dobrogene, expoziție de pictură și obiecte tradiționale, parada costumelor populare, Târg de plăcinte și mâncăruri tradiționale dobrogene preparate de elevii și părinții Școlii Gimnaziale ,,Grigore Moisil” (a cincea ediție, evenimentul a devenit o tradiție cu care școala noastră se mândrește). Evenimentele s-au desfășurat în prezența reprezentanților locali ai etniilor din Dobrogea și oficialităților politice și administrative năvodărene.
Vă mulțumim tuturor celor care ne-ați fost alături!
Director, Consilier imagine,
Prof. Ligia Mangri Prof. Elena Calcan
ACTIVITATE ÎN CADRUL PROIECTULUI ,,ROMÂNIA ÎN SĂRBĂTOARE ”
Dobrogea, înainte și după 1878
„Dobrogea, înainte și după 1878” a fost tema dezbătută azi la Școala Gimnaziala „Grigore Moisil” din Năvodari în cadrul proiectului școlar „Romania în sărbătoare”. Proiectul se va desfășura în școlile și liceele din județul Constanța, în două etape, pe parcursul anului școlar 2017-2018. Astfel, în primul semestru vor avea loc activități specifice cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria Mamă în urma Războiului de Independență (1878-2018), iar în al doilea semestru se vor desfășura activități specifice cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire (1918-2018). Un proiect al Arhiepiscopiei Tomisului, prin Departamentul Cultural-Educațional, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Constanța, Asociația Națională „Cultul Eroilor Regina Maria”, filiala Constanța și Asociația „Casa Mării Negre” .
Concursuri, dezbateri şi excursii
Proiectul include concursuri de fotografie, de desene şi eseuri. Potrivit organizatorilor, termenul de predare a materialelor este 15 decembrie, iar premierea, pentru fiecare secţiune în parte, va avea loc pe 23 ianuarie 2018. Pe lângă premiile în bani, elevii şi profesorii coordonatori vor primi diplome de participare, iar lucrările câştigătoare vor fi publicate în ediţiile print şi online ale revistei „Tomisul Ortodox”, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Concurenţii vor participa la excursii, la principalele obiective culturale din Dobrogea.
Organizatori ai proiectului sunt: Inspector Daniela Stan, Inspectoratul Școlar Județean Constanța, Prof. Chivu Dorina, director adj. Liceul Teoretic „Traian”, Constanța, Prof. Myrone Mirela, Liceul Teoretic „Traian”, Constanța, Prof. Gabriel Mitroi, Colegiul Tehnic Energetic, Constanța, și Ionuț Druche, Director Editura Arhiepiscopiei Tomisului.
Astăzi au luat parte la dezbateri, alături de elevii și cadrele didactice ai școlii Grigore Moisil, invitații speciali ai proiectului : Inspector Daniela Stan, Inspectoratul Școlar Județean Constanța,Col. (r) Remus Macovei, președintele Asociației Naționale „Cultul Eroilor Regina Maria”, prof. religie Gabriel Mitroi, Colegiul Tehnic Energetic, Ionuț Druche, director Editura Arhiepiscopiei Tomisului, preot paroh, Pătrașcu Adrian invitat ca reprezentant al bisericii partenere precum și gazdele acestui eveniment, prof.religie Ion Angelica și director, prof .Mangri Elena Ligia.
Sursa foto: Ionuț Druche, Director Editura Arhiepiscopiei Tomisului.
ACTIVITATE ÎN CADRUL PROIECTULUI ,,ROMÂNIA ÎN SĂRBĂTOARE ”-
DATINI ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI ŞI INTERNAŢIONALE
ZIUA DOBROGEI
Ziua de 14 noiembrie, numită şi Ziua Micii Uniri, are o semnificaţie specială pentru Dobrogea. Se împlinesc anul acesta 138 de ani de când, la 14 noiembrie 1878, după Războiul de Independenţă, Regele Carol I proclama revenirea Dobrogei la patria-mamă. Congresul de pace de la Berlin a recunoscut dreptul istoric al României asupra Dobrogei, iar trupele române au trecut Dunărea spre a lua în posesie noua provincie.
Școala Grigore Moisil din Năvodari reamintește dobrogenilor că, într-un spațiu geografic restrâns, este concentrată o diversitate interconfesională și etnică remarcabil de bogată: români, aromâni, turci, tătari, greci, italieni, lipoveni, bulgari, armeni, polonezi și mulți alții. Toți am făcut, din vremuri de demult uitate și până azi, ca acest loc să devină un reper cultural, social și economic al României.
Manifestările au fost diverse şi au implicat toţi elevii şi cadrele didactice, precum şi părinţi şi membri ai comunității
locale.Întreaga manifestare este cuprinsă sub titlul” Unitate în diversitate” şi a cuprins: un târg de plăcinte
dobrogene( elevii claselor P-IV); o expoziţie cu imagini din Dobrogea de ieri şi de azi( cl. a VIII-a); Colţul dobrogean” expoziţie- concurs între clasele gimnaziale, bazat pe obiecte tradiţionale dobrogene, precum şi preparate culinare specifice etniilor conlocuitoare; „Hora dobrogeană” împreună cu reprezentanţii comunităţii locale şi elevii membri ai asociaţiei lipovenilor precum şi activitate desfăşurată în amfiteatrul şcolii, cu tema”Dobrogea- mozaic religios şi etnofolcloric”.
Acţiunea s-a desfăşurat la iniţiativa profesorilor de istorie, prof.Păun Sabina și prof.Secară Carmen şi s-a bucurat de îndrumarea direcţiunii şcolii- prof.Mangri Ligia și prof.Ion Angelica.
Pentru a comemora această diversitate, d-na prof. Bodeanu Elena a organizat împreună atât cu elevii școlii noastre cât și cu reprezentanții minorității rușilor –lipoveni, o horă interetnică. Activitatea a avut loc în fața Primăriei Orașului Năvodari, la activitate fiind prezenți Primarul Orașului Năvodari–dl. Chelaru Florin și d-na viceprimar, Mară Liliana.
În cadrul festivităților de sărbătorire a Zilei Naționale a Dobrogei, micii școlari, alături de cadrele didactice și părinți au pregătit Târgul de plăcinte în foaierul Centrului Cultural Năvodari, iar elevii ciclului gimnazial au organizat, conform tradiției, expoziția concurs Colțul Dobrogean.
După prezentarea Colțului Dobrogean, la Amfiteatru s-a prezentat proiectul – Dobrogea, leagăn al diversității. Mozaic religios și etnofolcloric. Dl. Prof. Cristian Nicolcea a arătat aspecte generale ale istoriei spațiului dintre Dunăre și Mare, precum și conglomeratul religios și etnofolcloric al fiecărei minorități din spațiul sau. Atât imaginile, cat și cântecele tradiționale ale fiecărei etnii au zugrăvit identitatea culturală bogată, precum și tradițiile și obiceiurile acestora ce au contribuit la dezvoltarea poporului roman.
http://www.tvlitoral.ro/ziua-dobrogei-fost-marcata-si-la-navodari/
http://www.primaria-navodari.ro/cultura-sport
http://forum.isjcta.ro/index.php?topic=30003.0
https://www.facebook.com/CasaDeCulturaNavodari.PontusEuxinus/?hc_ref=PAGES_TIMELINE
- Titlul activităţii: ”FESTIVALUL TOAMNEI”- FESTIVAL DE DANS ȘI MUZICĂ POPULARĂ
- Coordonatorul/rii activității: prof. înv. primar Mitu Vasilica
- Participanţi: apoximativ 120 de elevi de la clasele a II-a C, a II-a B, a II-a E, a IV-a C, a IV-a D părinții elevilor, elevul Ciobotaru Bogdan de la Șc. Populară de Artă
- Descrierea activităţii:
Elevii clasei a II-a C, au prezentat pe 8 NOIEMBRIE 2015 un program de cântece de muzică populară și dansuri populare românești. Grupul vocal al clasei format din 25 de elevi a interpretat melodiile ” Drag mi-e plaiul dobrogean”, ”Fetele de la Oltina”, eleva Roșca Ruxandra a interpretat melodia ”Trandafir roșu bătut”. Dansurile populare,au fost prezente printr-o horă și ”Brașoveanca”.
Grupul vocal al Școlii Grigore Moisil ”Fetele din Năvodari”, a interpretat un buchet de cântece populare dobrogene pregătite pentru Festivalul ”Mlădițe Dobrogene.
Activitatea a fost atractivă, elevii din clasele mici au aplaudat și au participat activ la programul artistic. Ritmurile muzicii populare i-au antrenat, aducându-le zâmbetul pe față. Costumele populare, purtate de artiști, au fost de asemenea o bucurie pentru ochii oricărui privitor.
Copiii au învățat că poporul român are muzică și dansuri populare deosebite. În viitor vor asculta cu mai multă plăcere melodii care fac parte din folclorul românesc, vor prețui costumul popular, pe care îl vor purta cu drag. Deasemeni vor dori să participe și ei la alte activități, în calitate de artiști, purtând mai departe tradițiile strămoșilor lor.
Titlul activităţii:ZIUA DOBROGEI
Titlul activităţii: Dovleceii năzdrăvani
- Cum s-a desfășurat proiectul?
În cadrul acestui proiect, elevii claselor I, a III-a A, a IV-a și a VII-a, in numar de aproximativ 100, au participat la un atelier de sculptat și pictat dovleci, îmbinând astfel creativitatea artistică cu tradiții românești și tradiții din spațiul Anglo-Saxon. În prima fază a proiectului, copiii au solicitat ajutorul adulților pentru a scupta dovlecii în condiții de siguranță. În cea de-a doua etapă, lucrând individual, în perechi și în echipe, ei au decorat dovleceii în mod creativ, original, folosindu-și imaginația zburdalnică. După decorarea dovleceilor și aprinderea lumânărelelor, copiii au realizat o expozitie la intrarea in scoala.
Cum s-au distrat copiii?
Copiii au așteptat cu nerăbdare această activitate. Ei s-au distrat copios sculptând și decorând dovlecii și apoi ascultând povești cu stafii. Au fost creativi, spontani și amuzanți.
Care sunt rezultatele?
Copiii au fost extrem de încântați de această activitate, pe care vor să o repete pe viitor. Știu să lucreze mai bine în echipă și să-și folosească creativitatea, imaginația și aptitudinile artistice în mod practic.