Ca români, avem nenumărate motive să sărbătorim Ziua Unirii Principatelor Române, ca elevi și profesori, cu atât mult. Reforma învățământului a început în anii de sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Au fost primii pași care au adus lumina cărții in mintea și în inima noastră, ca popor.
❤️🧡💙
Acum 166 de ani, în dimineața de 24 ianuarie 1859, la ora 11:00, Vasile Boerescu, ziarist și deputat în Adunarea Electivă din Muntenia, solicită o ședință secretă în cadrul căreia precizează colegilor săi: „A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu. Această persoană este Alexandru loan Cuza, domnul Moldovei ! Să ne unim asupra acestui nume și posteritatea ne va binecuvânta, țara ne va întinde mâinile și conștiința noastră va fi împăcată că ne-am împlinit… o dorință sfântă”. Toți deputații au jurat atunci că vor vota în unanimitate pe domnul Moldovei. Reveniți în sala de ședințe au trecut la vot, iar la final, toate cele 64 de buletine purtau numele lui Cuza, unele având și urări adresate domnitorului: ”spre mărirea patriei”, ”spre fericirea românilor”.
ℹ️Mihail Kogălniceanu spunea la acea vreme despre Unirea Principatelor că „votul de la 24 ianuarie a fost o sublimă protestaţie în contra hotărârii acelora ce au vrut să ţie despărţite două ramuri ale aceluiaşi copac, două fiice ale aceleaşi mume”. „Când Kogălniceanu îşi isprăvi discursul, toată lumea plângea în tribune, căci bucuria mare ca şi durerea mare tot prin lacrimi se exprimă. Afară văzduhul clocotea de sunetul clopotelor tuturor bisericilor din oraş şi de bubuitul a 101 lovituri de tun. Eu unul mărturisesc că niciodată n-am avut o mai puternică strângere de inimă ca în faţa acestui mare act care era prima piatră aşezată la temelia statului român. În acel moment am simţit individualitatea mea de român sporită, neamul meu înălţat; am văzut dintre negurile trecutului răsărind un soare nou care avea să ne încălzească şi să ne lumineze calea spre un viitor şi mai frumos” povestea un martor al acestui măreț eveniment.
Astfel, după ce fusese ales în unanimitate ca domnitor al Moldovei la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale” (formațiune politică înființată cu doar trei ani înainte, în Muntenia și Moldova, având ca singur scop Unirea), Alexandru Ioan Cuza era ales și ca domn al Munteniei. Jurământul depus de Cuza în acele momente suna așa: „Jur în numele Prea Sfintei Treimi și în fața Țării mele, că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite, că voi fi credincios constituției în textul și in spiritul ei, ca în toată domnia mea voi veghea la respectarea legilor pentru toți și în toate uitând toată prigonirea și ura, iubind deopotrivă pe cel ce m-a iubit și pe cel ce m-a urât, neavând dinaintea ochilor mei, decât binele și fericirea nației române. Așa Dumnezeu și compatrioții mei să-mi fie ajutor!”
Domnia lui Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României, al primului guvern unitar și prin reformele sale, țara s-a modernizat rapid:
↗️reforma învățământului (legea instrucţiunii publice” de la 1864, se proclama obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar), când ia naștere prima universitate din ţară în 1860 la Iaşi iar cea de-a doua va fi cea din Bucureşti, în 1864. Tot la Bucureşti va fi înfiinţată şi Şcoala Naţională de Arte Frumoase, sub conducerea lui Theodor Aman.
↗️adoptarea primei Constituții românești. Aceasta era prima constituție internă, promulgată fără a se cere acordul Marilor Puteri, după modelul Constituției Belgiene din 1831. Acest act de factură liberală proclama suveranitatea națională, se instituia principiul separării puterilor în stat, stabilea libertăți și drepturi cetățenești și includea un nou sistem electoral, bazat pe votul cenzitar.
↗️reforma electorală, schimbările fiind susţinute de popor printr-un referendum. Legea electorală împărţea alegătorii în două categorii: alegători direcţi şi alegători primari. Alegătorii direcţi erau toţi cei care ştiau carte, plăteau o contribuţie de cel puţin patru galbeni şi împliniseră vârsta de 25 de ani. Alegătorii primari erau neştiutori de carte, dar care plăteau o contribuţie stabilită pe categorii, de la 48 la 110 lei. Cei care nu aduceau nici o contribuţie bănească erau excluşi de la vot.
↗️secularizarea averilor mănăstirești și interzicerea tăierii pădurilor bisericești. Astfel, Biserica devenea o instituţie de stat ca şi celelalte, fără vreun drept aparte. O mare parte din proprietăţile funciare ce aparţineau Bisericii au fost trecute în proprietatea ţăranilor, mai exact a cincea parte din pământul ţării. În ciuda protestelor venite de la mitropolitul Moldovei, Sofronie Miclescu, şi din partea călugărilor greci, Cuza a stabilit şi un venit de 10% asupra reprezentanţilor bisericii şi tot ce ţine de aceasta.
↗️reforma agrară din august 1864, când peste 400.000 de familii de ţărani au primit pământ, iar aproximativ 60.000 de alţi ţărani au primit teren pentru casă şi grădină. Prin această reformă ce lua sfârşit în anul următor, s-a desfiinţat orice urmă de feudalism, fapt ce a dat naştere unei perioade de început a dezvoltării capitaliste româneşti.
↗️în timpul lui Cuza va lua fiinţă, în mod oficial, Armata Naţională Română, aceasta având ordinul şi menirea să apere integritatea statului de orice atac străin. Tot atunci s-a înfiinţat şi Ministerul de Război și Arsenalul Armatei şi s-au pus bazele învăţământului militar. Cuza a înfiinţat Garda Naţională, aflată sub comanda sa, măsură în care corpul legislativ a văzut o scăpare spre un despotism absolutist, fapt ce contravenea Convenţiei de la Paris.
↗️în 1864, se promulgau legi ce priveau organizarea administraţiei, iar judeţele şi comunele erau administrate de consilii alese pe baza votului cenzitar. Astfel, mai multe comune formau o plasă, iar mai multe plăşi un judeţ. În fruntea administraţiei judeţene era numit un prefect, în timp ce în fruntea unei plase un subprefect. Primarii conduceau comunele.
❗Ce am vrut să subliniez prin această istorisire: românilor nu le-a fost niciodată ușor în colțul acesta de lume, înconjurați de mari imperii, mereu dornice de a pune mâna și pe bucata asta de glie. Așa că atunci când vi se pare mult prea greu să mergeți la vot, să protestați sau să vă cereți democratic drepturile voastre, să vă aduceți aminte de ce au realizat înaintașii noștri. Nicio Unire nu a fost „mică”, așa cum greșit folosesc unii această expresie când vorbesc de Unirea Principatelor. Deoarece chiar dacă erau înconjurați de forțe ostile, armata română, clasa politică și simpli cetățeni au înțeles că doar împreună și cu mari sacrificii pot obține cel mai mare deziderat al românilor: UNIREA❗
Sursa: Bogdan Bola

Activitățile  organizate de elevii și cadrele didactice ale școlii noastre le puteți viziona la linkurile de mai jos:

https://www.facebook.com/photo?fbid=1131358695655917&set=pcb.1131396322318821
https://www.facebook.com/photo?fbid=1231352565183609&set=pcb.1231353125183553
https://www.facebook.com/photo?fbid=1231930481792484&set=pcb.1231931111792421
https://www.facebook.com/100049266320664/videos/pcb.1231932028458996/1120177079849132

 

 

Leave a Comment